Sinonimi e Contrari. Terza edizione. 2010.
fermentare — FERMENTÁRE, fermentări, s.f. Acţiunea de a fermenta şi rezultatul ei; fermentaţie. – v. fermenta. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 FERMENTÁRE s. 1. v. fermentaţie. 2. fermentaţie, (pop.) dospire. (fermentare unei substanţe.) 3 … Dicționar Român
fermentare — v. intr. [dal lat. fermentare ] (io ferménto, ecc.; aus. avere ). 1. (biochim.) [subire un processo di fermentazione: il mosto sta fermentando ] ▶◀ ‖ Ⓖ ribollire. 2. (fig.) [di pensieri, sentimenti, maturare arrivando sul punto di esplodere:… … Enciclopedia Italiana
fermentare — fer·men·tà·re v.intr. e tr. (io ferménto) CO 1. v.intr. (avere) subire un processo di fermentazione: far fermentare il mosto 2. v.intr. (avere) fig., essere in una condizione di grave turbamento morale: gli animi fermentavano | di sentimenti,… … Dizionario italiano
fermentare — {{hw}}{{fermentare}}{{/hw}}A v. intr. (io fermento ; aus. avere ) 1 Essere in fermentazione: l uva nel tino fermenta. 2 (fig.) Essere agitato, in subbuglio: gli anni fermentano. 3 Lievitare, detto della pasta. B v. tr. Sottoporre una sostanza… … Enciclopedia di italiano
fermenter — [ fɛrmɑ̃te ] v. intr. <conjug. : 1> • 1270; bas lat. fermentare, de fervere « bouillir » 1 ♦ Être en fermentation. Pâte à pain qui fermente. ⇒ 1. lever. Le moût de raisin fermente dans la cuve. Faire fermenter une substance, la soumettre au … Encyclopédie Universelle
fermentaţie — FERMENTÁŢIE, fermentaţii, s.f. Proces de transformare, de descompunere, de alterare a substanţelor organice sub acţiunea fermenţilor produşi de microorganisme; fermentare. ♦ Substanţă fermentată. – Din fr. fermentation, lat. fermentatio. Trimis… … Dicționar Român
ФЕРМЕНТАЦИЯ — (ново лат. fermentatio, от лат. fermentum закваска). Брожение. Словарь иностранных слов, вошедших в состав русского языка. Чудинов А.Н., 1910. ФЕРМЕНТАЦИЯ брожение. Полный словарь иностранных слов, вошедших в употребление в русском языке. Попов М … Словарь иностранных слов русского языка
fermenta — FERMENTÁ, pers. 3 fermentează, vb. I. intranz. A se afla în stare de fermentaţie, transformându se în alte substanţe sau descompunându se, alterându se. – Din fr. fermenter, lat. fermentare. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
fermentograf — fermentográf s. n., pl. fermentográfe Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic FERMENTOGRÁF fermentografe n. Aparat pentru înregistrarea puterii de fermentare a unui aluat. /<fr. fermentographe Trimis de siveco, 22.08.2004.… … Dicționar Român
trapist — TRAPÍST, (1) trapişti, s.m. (2) (rar) trapiste, s.n. 1. s.m. Membru al unui ordin călugăresc catolic. 2. s.n. Brânză fabricată (odinioară numai de trapişti 1) după un procedeu special de fermentare. [var.: (2) trapístă s.f.] – Din fr. trappiste … Dicționar Român
