consacrare

consacrare
A v. tr.
1. (un sacerdote) ordinare, ungere
2. (est.) proclamare, confermare, riconoscere (un diritto, una verità, ecc.) sancire, sanzionare, convalidare, legittimare, statuire
3. (una chiesa, una cappella) dedicare, destinare, intitolare, benedire, sacralizzare, inaugurare (di luogo, di matrimonio, ecc.) santificare CONTR. sconsacrare, desacralizzare, profanare
4. (est., le forze, l'impegno, ecc.) dedicare, offrire, donare, destinare (il tempo) spendere, riservare
B consacrarsi v. rifl.
dedicarsi, votarsi, darsi, donarsi, offrirsi, sacrificarsi applicarsi, immergersi.

Sinonimi e Contrari. Terza edizione. 2010.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • consacrare — CONSACRÁRE, consacrări, s.f. Acţiunea de a (se) consacra; dedicare; consfinţire; spec. stabilire a capacităţii, a meritelor deosebite ale cuiva într un anumit domeniu. – v. consacra. Trimis de Joseph, 28.05.2004. Sursa: DEX 98  CONSACRÁRE s. 1.… …   Dicționar Român

  • consacrare — (ant. e region. consagrare) [dal lat. consacrare, consecrare, der. di sacer sacro , col pref. con ]. ■ v. tr. 1. (eccles.) a. [rendere sacro: c. una chiesa ] ▶◀ (non com.) sacralizzare, (lett.) sacrare. ‖ benedire, divinizzare. ◀▶ (non com.)… …   Enciclopedia Italiana

  • consacrare — con·sa·crà·re v.tr. 1a. AU TS lit. rendere sacro mediante un rito religioso: consacrare una chiesa, un tempio pagano | consacrare l ostia, il pane e il vino, nel cattolicesimo, convertire il pane e il vino nel corpo e nel sangue di Cristo durante …   Dizionario italiano

  • consacrare — {{hw}}{{consacrare}}{{/hw}}A v. tr. 1 Investire degli ordini sacri: consacrare un sacerdote. 2 Confermare solennemente con riti religiosi: consacrare re, imperatore | (est.) Riconoscere in modo solenne e ufficiale: fu consacrato poeta in… …   Enciclopedia di italiano

  • consacráre — s. f. (sil. cra ), g. d. art. consacrärii; pl. consacräri …   Romanian orthography

  • consacraţie — CONSACRÁŢIE, consacraţii, s.f. (Rar) Consacrare; spec. sacrificiu, ofrandă adusă zeilor. – cf. lat c o n s e c r a t i o , o n i s, fr. c o n s é c r a t i o n. Trimis de Joseph, 28.05.2004. Sursa: DEX 98  consacráţie s. f. (sil. cra ţi e), art …   Dicționar Român

  • consfinţire — CONSFINŢÍRE, consfinţiri, s.f. Acţiunea de a consfinţi; stabilire, consacrare. – v. consfinţi. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  CONSFINŢÍRE s. 1. consacrare, fixare, stabilire, statornicire, (înv.) sfinţire. (consfinţire unui obicei.) …   Dicționar Român

  • sfinţire — SFINŢÍRE, sfinţiri, s.f. Acţiunea de a (se) sfinţi1 şi rezultatul ei. ♦ (înv.) Consfinţire, consacrare. – v. sfinţi1. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  SFINŢÍRE s. (bis.) 1. canonizare, (livr.) sacrali zare, sacralizaţie, sanctificare …   Dicționar Român

  • consacrazione — con·sa·cra·zió·ne s.f. 1a. CO TS lit. il consacrare e il suo risultato: consacrazione di una chiesa, la consacrazione di un vescovo; la consacrazione di un uso 1b. TS lit. → consacrazione eucaristica 2. TS stor. nel mondo pagano, offerta alla… …   Dizionario italiano

  • riconsacrare — ri·con·sa·crà·re v.tr. CO consacrare nuovamente: riconsacrare una cappella profanata {{line}} {{/line}} DATA: 1653. ETIMO: der. di consacrare con ri …   Dizionario italiano

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”