- carota
- s. f.1. (min.) campione, saggio, nucleo, testimone2. (fig., fam.) frottola, bugia, balla, panzana CONTR. verità.
Sinonimi e Contrari. Terza edizione. 2010.
carota
Look at other dictionaries:
carotă — CARÓTĂ, carote, s.f. 1. Varietate de morcovi timpurii, cu rădăcini scurte globuloase, de culoare galbenă roşiatică. 2. Probă cilindrică de material luată din betonul de fundaţie al unei şosele, în vederea verificării proprietăţilor fizice şi… … Dicționar Român
carota — CAROTÁ, carotez, vb. I. intranz. (Franţuzism) A înşela, a extorca. ♦ (La biliard) A juca astfel încât să rămână adversarului o lovitură dificilă. – Din fr. carotter. Trimis de valeriu, 11.02.2003. Sursa: DEX 98 carotá vb., ind. prez. 1 sg.… … Dicționar Român
carota — /ka rɔta/ [lat. tardo carōta, dal gr. karōtón ]. ■ s.f. 1. (bot.) [radice ingrossata della pianta omonima] ▶◀ Ⓖ (region.) pastinaca, Ⓖ (region.) radica gialla. ● Espressioni: fig., pel di carota [persona dai capelli rossi] ▶◀ fulvo, (region.)… … Enciclopedia Italiana
Carōta — Carōta, Möhre, s.d.u. Daucus carota … Pierer's Universal-Lexikon
carota — adjetivo,sustantivo masculino y femenino 1. Uso/registro: coloquial. [Persona] que es caradura: Elsa es una carota terrible, no te fíes de ella. Son unos carotas estos chicos … Diccionario Salamanca de la Lengua Española
carota — com. coloq. caradura … Diccionario de la lengua española
carota — s. desvergüenza, frescura. ❙ «¡Vaya morro! ¡Qué carota!» Fernando Martínez Laínez, Andante mortal. ❙ «Pero aquella carota, aquella atención respetuosa del tipo...» Juan Marsé, La oscura historia de la prima Montse. ❙ ▄▀ «No tiene carota el tío ni … Diccionario del Argot "El Sohez"
carota — ca·rò·ta s.f., s.m.inv., agg.inv. 1a. s.f. AU ortaggio dalla polpa dura e dolciastra di colore rosso arancione, di forma allungata, costituito dalla radice di una pianta erbacea, largamente coltivato e mangiato crudo o cotto, spec. come contorno … Dizionario italiano
carota — ► adjetivo/ sustantivo masculino femenino coloquial Caradura, descarado, fresco: ■ el muy carota se fue sin pagar. * * * carota (inf.) n. Aum. de «cara» en la acepción de «caradura» (descarado, desvergonzado o *cínico). * * * carota. com … Enciclopedia Universal
carota — {{＃}}{{LM C07361}}{{〓}} {{SynC07530}} {{［}}carota{{］}} ‹ca·ro·ta› {{《}}▍ adj.inv./s.com.{{》}} {{♂}}Referido a una persona,{{♀}} que tiene gran desfachatez o desvergüenza. {{＃}}{{LM SynC07530}}{{〓}} {{CLAVE… … Diccionario de uso del español actual con sinónimos y antónimos
carota — {{hw}}{{carota}}{{/hw}}s. f. 1 Pianta erbacea delle Umbellali con fiori composti bianchi e violetti e grossa radice a fittone, carnosa e commestibile | Radice di tale pianta, di colore rosso aranciato | (fig.) Pel di –c, persona dai capelli rossi … Enciclopedia di italiano
