pervertire — PERVERTÍRE, pervertiri, s.f. Acţiunea de a (se) perverti şi rezultatul ei. – v. perverti. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 PERVERTÍRE s. 1. v. corupere. 2. v. seducere. 3. v. co rupţie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa:… … Dicționar Român
pervertire — [dal lat. pervertĕre, propr. sconvolgere ] (io pervèrto, raro pervertisco, ecc.; pass. rem. pervertii [ant. pervèrsi ], pervertisti, ecc.). ■ v. tr. [determinare un mutamento o un rovesciamento in senso deteriore, spec. in ambito morale, sociale … Enciclopedia Italiana
pervertire — per·ver·tì·re v.tr. (io pervèrto) CO 1. condurre all errore, al peccato, al male rendendo perverso, vizioso, malvagio: pervertire i giovani, gli animi, i cuori Sinonimi: corrompere, depravare, guastare, traviare. 2. mutare, cambiare in peggio:… … Dizionario italiano
pervertire — {{hw}}{{pervertire}}{{/hw}}A v. tr. (io perverto ) Rendere corrotto, perverso: pervertire i cuori, gli animi; SIN. Depravare. B v. intr. pron. Divenire corrotto e perverso … Enciclopedia di italiano
corupţie — CORÚPŢIE, corupţii, s.f. 1. Stare de abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie. 2. Desfrânare, depravare. [var.: (înv.) corupţiune s.f.] – Din fr. coruption, lat. coruptio, onis. Trimis de IoanSoleriu, 19.01.2006. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
depravare — de·pra·và·re v.tr. CO rendere vizioso, corrompere, pervertire Sinonimi: corrompere, pervertire. Contrari: moralizzare. {{line}} {{/line}} DATA: av. 1342. ETIMO: dal lat. deprāvāre storcere, deformare , v. anche pravo … Dizionario italiano
perversione — per·ver·sió·ne s.f. 1. CO il pervertire, il pervertirsi e il loro risultato; corruzione, degenerazione: perversione degli animi, dei costumi | distorsione perversa di una tendenza, di un istinto, di un impulso, di un pensiero o di un… … Dizionario italiano
pica — PICÁ1, pic, vb. I. 1. intranz. (înv. şi pop.) A cădea de la o oarecare înălţime. ♢ expr. (fam.) A pica (sau a fi picat) (ca) din cer (sau din lună, din nori, din stele) = a) a veni pe neaşteptate; b) a fi dezorientat, a nu şti ce să facă. A pica… … Dicționar Român
perversione — /perver sjone/ s.f. [dal lat. perversio onis, der. di pervertĕre pervertire ]. 1. [il pervertire e il pervertirsi: la p. del gusto estetico ] ▶◀ corruzione, degenerazione, pervertimento. 2. (psicol.) [qualsiasi modificazione, in senso ritenuto… … Enciclopedia Italiana
pervertimento — /perverti mento/ s.m. [der. di pervertire ]. [il pervertire e il pervertirsi] ▶◀ [➨ perversione (1)] … Enciclopedia Italiana