- alternare
- A v. tr.avvicendare, dare il turno, intramezzare CONTR. continuareB v. intr. e alternarsi rifl.avvicendarsi, succedersi, darsi il turno, turnare, rotare CONTR. continuare.
Sinonimi e Contrari. Terza edizione. 2010.
alternare
Look at other dictionaries:
alternare — ALTERNÁRE, alternări, s.f. Acţiunea de a alterna şi rezultatul ei. – v. alterna. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ALTERNÁRE s. alternanţă, rotaţie, succesiune. (alternare culturilor.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa:… … Dicționar Român
alternare — [dal lat. alternare ] (io altèrno, ecc.). ■ v. tr. [far seguire una cosa a un altra, con le prep. con, a del secondo arg.: a. il lavoro e lo svago (o allo, con lo svago )] ▶◀ avvicendare, intercalare, intervallare. ■ alternarsi v. rifl.… … Enciclopedia Italiana
alternare — index alternate (take turns) Burton s Legal Thesaurus. William C. Burton. 2006 … Law dictionary
alternare — al·ter·nà·re v.tr. e intr. (io altèrno) 1. v.tr. CO disporre in modo alterno, a intervalli regolari: alternare una casella bianca e una nera | scadenzare nel tempo: alternare il riposo al, con il lavoro Sinonimi: avvicendare | 2intervallare. 2. v … Dizionario italiano
alternare — {{hw}}{{alternare}}{{/hw}}A v. tr. (io alterno ) Far sì che due o più elementi diversi si susseguano l uno all altro: alternare il pianto al riso; SIN. Avvicendare. B v. intr. e rifl. Succedersi in modo alterno … Enciclopedia di italiano
alternare — (лат.) чередоваться … Словарь ботанических терминов
alterner — [ altɛrne ] v. <conjug. : 1> • av. 1585; trans. « faire succéder en alternance »; lat. alternare, de alternus 1 ♦ V. intr. Se succéder en alternance. Deux personnes qui alternent. ⇒ se remplacer, se relayer. « Un plateau où alternaient des… … Encyclopédie Universelle
alterna — ALTERNÁ, alternez, vb. I. intranz. şi tranz. 1. A reveni sau a face să revină succesiv, a lua pe rând unul locul altuia, a se succeda sau a face să se succeadă la intervale aproximativ egale. 2. intranz. (Despre sunete) A se schimba prin… … Dicționar Român
rotaţie — ROTÁŢIE, rotaţii, s.f. 1. Mişcare în jurul unui punct fix sau al unei axe, în cursul căreia fiecare punct al corpului care se mişcă rămâne la distanţă constantă de punctul fix sau de axa respectivă. ♦ Mişcare de rotire a unui corp ceresc în jurul … Dicționar Român
alternar — (Del lat. alternare < alter, otro.) ► verbo transitivo/ pronominal 1 Hacer, producirse o sucederse unas cosas detrás de otras de manera repetida en el espacio o en el tiempo: ■ alterna estancias en la costa y en la montaña. ANTÓNIMO… … Enciclopedia Universal
