purificare

purificare
A v. tr.
(anche fig.) nettare, mondare, pulire, ripulire, lavare, depurare, purgare, spurgare, sublimare, chiarificare, disinfettare, raffinare, decantare, affinare, disinquinare, sterilizzare, rettificare moralizzare CONTR. inquinare, sporcare, insozzare, contaminare, corrompere, guastare, infettare, lordare
B purificarsi v. intr. pron.
liberarsi, mondarsi, purgarsi, depurarsi espiare CONTR. contaminarsi.

Sinonimi e Contrari. Terza edizione. 2010.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • purificare — PURIFICÁRE, purificări, s.f. Acţiunea de a (se) purifica şi rezultatul ei. ♢ Purificarea apei = epurarea apei, v. epurare. – v. purifica. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  PURIFICÁRE s. 1. v. epurare. 2. v. limpezire. 3. (tehn.)… …   Dicționar Român

  • purificare — [dal lat. purificare, comp. di purus puro e ficare ] (io purìfico, tu purìfichi, ecc.). ■ v. tr. 1. [liberare da impurità, da scorie e sim. una sostanza: p. un metallo, l acqua inquinata ] ▶◀ depurare, purgare, (non com.) ripurgare, spurgare,… …   Enciclopedia Italiana

  • purificare — pu·ri·fi·cà·re v.tr. (io purìfico) CO 1a. depurare una sostanza liberandola da impurità e scorie: purificare le acque di un fiume | depurare il sangue da impurità o sostanze tossiche Contrari: ammorbare, appestare. 1b. fig., rendere puro dal… …   Dizionario italiano

  • purificare — {{hw}}{{purificare}}{{/hw}}A v. tr.  (io purifico , tu purifichi ) 1 Liberare da scorie o impurità: purificare l oro, il vino | (fig.) Liberare da passioni, colpe: purificare la propria coscienza; SIN. Depurare, purgare. 2 Liberare persona, cosa… …   Enciclopedia di italiano

  • purifier — [ pyrifje ] v. tr. <conjug. : 7> • 1190; lat. purificare 1 ♦ Littér. Rendre pur, débarrasser de la corruption, de la souillure morale. « la honte coule sur leur crime comme un baume, la souffrance le purifie » (France). Pronom. « Peut être… …   Encyclopédie Universelle

  • purifica — PURIFICÁ, purífic, vb. I. tranz. A face să fie pur, curat, neamestecat, limpede prin îndepărtarea corpurilor, a substanţelor sau a elementelor străine; a curăţa. ♦ (tehn.) A epura. ♦ refl. şi tranz. fig. A deveni sau a face să devină pur din… …   Dicționar Român

  • abluţiune — abluţiúne s. f. 1. spălare a corpului, prescrisă de unele religii orientale şi la catolici, pentru purificare. 2. (fam.) îmbăiere prin duş. 3. eroziune exercitată de curenţii marini de adâncime. (< fr. ablution, lat. ablutio) Trimis de tavi,… …   Dicționar Român

  • purificaţie — PURIFICÁŢIE, purificaţii, s.f. 1. Purificare. 2. Ceremonie religioasă consacrată ispăşirii păcatelor, curăţirii morale. – Din fr. purification. Trimis de oprocopiuc, 27.04.2004. Sursa: DEX 98  PURIFICÁŢIE s. v. curăţare, epurare, epuraţie,… …   Dicționar Român

  • purificar — (Del lat. purificare.) ► verbo transitivo/ pronominal 1 Limpiar una cosa de impurezas: ■ purificó la casa con un desinfectante. SE CONJUGA COMO sacar SINÓNIMO depurar 2 Limpiar una cosa de imperfecciones: ■ purificó el proyecto para presentarlo… …   Enciclopedia Universal

  • purifizieren — pu|ri|fi|zie|ren 〈V. tr.; hat〉 reinigen, läutern [<lat. purificare „reinigen“ <purus „rein“ + facere „machen“] * * * pu|ri|fi|zie|ren <sw. V.; hat [lat. purificare] (bildungsspr.): reinigen, läutern. * * * pu|ri|fi|zie|ren <sw. V.;… …   Universal-Lexikon

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”